Războiul ciocolatei – Robert Cormier |recenzie|

Titlu original : The Chocolate War
Apariție : 2014
Editura : YoungArt
Număr pagini : 261

My rating : ***/5


„The number one reason people fail in life is because they listen to their friends, family and neighbors.”

Am ales să încep cu un citat care mi se pare extrem de relevant și totuși sunt puțini oameni care să îl inteleaga. De mici suntem învățați să ne supunem, când mergem la grădiniță trebuie sa facem ce ni se spune, exista un tipar și toți trebuie să îl urmăm, dacă nu facem asta, suntem puși să stăm cu mâinile la spate. Apoi mergem la școală unde istoria se repetă. E ciudat cum ni se spune să ne descoperim pe noi înșine, că suntem unici, și totuși suntem tratați ca o turma, uneori mă miră că avem nume și nu suntem numerotați. Cum m-aș putea mulțumi să fiu doar un bob de orez într-un sac plin de așa ceva? Nu e vorba că nu vreau să aparțin de nimic, îmi place unitatea, îmi place să îi ajut pe ceilalți, dar prefer să fiu o pietricică colorată într-un colier, deși sunt multe, chiar și lipsa uneia singure se simte. Vreau să fac lucrurile în felul meu, să fiu unică, să trăiesc. Monotonia mă sperie, mă intoxică, nu înțeleg cum pot trăi unii oameni fără să viseze, ca niște roboți care există doar pentru a merge la muncă și apoi a veni acasă unde nu fac decât să se plângă de acea muncă și să se „încarce”. De asta nu ii ascult pe cei din jur și nu mă las influențată, nu vreau sa ajung ca ei. Vreau să trăiesc visând, vreau să zbor, să ajung cât mai departe, atât fizic cât și psihic. Asta face și Jerry Renault, personajul principal al cărții Războiul ciocolatei de Robert Cormier.

Acțiunea romanului se desfășoară în liceul Trinity, liceu catolic de băieți, și îl are ca personaj principal pe bobocul Jerry Renault. Jerry este un băiat linișit, rezervat, ce suferă în tăcere după recenta moarte a mamei sale. Moartea ei l-a afectat și pe tatăl băiatului care a căzut într-o depresie cumplită nemaiavând puterea să îl ajute pe Jerry în momentele grele prin care orice băiat trece. Băiatul se luptă să înțeleagă cine este, se descurcă să crească fără mamă și cu un tată absent și ține piept tuturor necazurilor adolescenței. Totul părea a fi bine, a fost recrutat pentru echipa de football, unde și-a făcut prieteni noi, până într-o zi când Archie Castello, conducătorul Vigilenților, un club secret al liceului, i-a vorbit. Clubul Vigilenților se ocupă cu darea de misiuni noilor elevi care pleacă de la simple glume și ajung până la farse.

La liceul Trinity, unde Jerry învață, înainte de Crăciun se organizează câte o vânzare de cutii de ciocolată. Toți elevii trebuie să participe la aceasta, dar Jerry, influențat de un clubul Vigilenții, este nevoit să refuze să vândă norma lui de cutii. După ce i s-a spus că misiunea lui s-a terminat și că acum poate să vândă ciocolată, Jerry continuă să refuze să ia parte la vânzare.

Eu una aveam ceva așteptări mai mari de la această carte. Titlul, descrierea, chiar și parerile altor blog-eri și vlog-eri de afară m-au intrigat. Sunt puțin dezamăgită acum, dar nu spun că este o acrte rea. Este o lectură ușoară numai bună pentru câteva ore de relaxare în care nu vrei să îți pui deloc mintea la contribuție, este ușor de citit. 

Războiul pe care eu îl așteptam după ce am văzut titlul nu prea a apărut. Sunt conflicte între adolescenți, elevi și profesori, dar nu prea arată a război. Lucrul care mi-a plăcut cel mai mult la această carte este că personajele sunt conturate cât de realistic posibil. Ele reflectă foarte bine cum sunt adolescenții de astăzi și problemele cu care ei se confruntă.

Le mulțumesc celor de la Editura YoungArt pentru că mi-au trimis această carte și mi-au oferit posibilitatea de a vedea ce lume a creat Robert Cormier. Nu regret absolut deloc că am citit-o pentru că, totuși, cartea are părți minunate care te fac să te gândești la acțiunile pe care tu le faci zi de zi. Cartea o puteți achiziționa de pe site-ul editurii (aici)  sau de pe alte site-uri partenere, de asemenea, și din librăriile partenere.


Anunțuri

Toate sfârșiturile sunt la fel – Andrei Cioată

Pe Andrei l-am12208430_707925112676769_2060134439287769175_n cunoscut prin intermediul blogului său dedicat cărților, Where the rain falls. Căutam o recenzie pentru o carte pe care îmi doream să o citesc și voiam să aflu mai multe despre ea. Am citit recenzia lui și mi-a plăcut foarte mult faptul că scrie lejer despre ceea ce citește și face toate lucrurile ușor de înțeles. Are mereu legături cu viața de zi cu zi și se exprimă într-un mod „drăguț” care, pe mine, m-a făcut să zâmbesc de multe ori. Se cunoaște că citește mult și că de-a lungul timpului a reușit să își formeze și scrisul. De la Andrei cel care citește mult și scrie despre ceea ce citește, a devenit acel Andrei despre a cărui carte vor scrie alții. La editura Celestium a apărut cartea lui de debut, Toate sfârșiturile sunt la fel.

Duminică, 20 decembrie 2015, cu mai puțin de o săptămână înainte de Craciun, când se spune că aerul este plin de magie, Andrei a devenit autor cu acte în regulă. 

Locul pe care l-a ales pentru acest eveniment, zic eu, a fost cel mai potrivit. Librăriile Cărturești sunt preferatele mele, atmosfera de acolo este plăcută, poți sta să citești o carte în timp ce bei un ceai, ce poate fi mai frumos decât asta ? Nu mai zic că locul a fost prea mic pentru câte suflete au fost acolo, dar a fost exact cum trebuia. Și așa Andrei mai avea puțin și fugea de acolo la câte emoții avea. A ocolit cât s-a putut momentul în care trebuia să vorbească el, dar în final a trebuit să o facă și pe asta și a ieșit muuult mai bine decât se aștepta el.

Din câte am înțeles de la el au fost prezenți colegi, prieteni apropiați, profesori și foști profesori, persoane care doar erau în trecere și au rămas și mă bucur tare mult că am putut ajunge și eu. Am cunoscut un om minunat cu care vorbisem doar prin intermediul internetului. Și ce pot să zic? Nu e deloc cum mă așteptam 😀 Nu am cum să mint, dar îl vedeam ca un băiat serios. Ei bine, acum râd când mă gândesc la asta, că nu e deloc așa. 

 

După ce a terminat de vorbit, ceea ce a durat destul de puțin, a urmat, cum nu se putea altfel, sesiunea de autografe. Cât am stat pe acolo am observat că pentu fiecare persoană scria ceva diferit, semn că își știe cititorii. 

Cât despre carte, și eu ca majoritatea dintre voi, știu doar ce este scris pe copertă și câteva fragmente pe care Andrei le-a mai făcut publice.  Recunosc că încă nu m-am apucat de ea pentru că deja am 3 cărți începute și vreau să am o zi rezervată doar pentru cartea lui. Știu, însă, că o să îmi placă. Cu siguranță și vouă. 

Puteți achiziționa romanul de pe site-ul editurii Celestium (aici), de aici sau direct de la autor. 

Vreau să vă spus sărbători fericite în continuare și un nou an plin de bucurii și cărți multe, multe. Lectură plăcută! 

  

 

 

Dacă aș rămâne – Gayle Forman |recenzie|

„Sunt moartă?”

Dacă aș rămâne?, este o intrebare pe care mi-o pun adesea. Dacă nu aș visa, dacă nu aș avea dorințe, dacă nu aș vrea să zbor, asta ar însemna ca lumea să se dezvolte și eu să mor încet în trecut, lăsând totul să treacă pe lângă mine, în acest caz aș pleca, aș merge cât mai departe. Dar dacă ar fi vorba să rămân fizic, să rămâm alături de familie, alături de prietenii mei, alături de lucrurile care îmi plac, atunci aș lupta și aș prinde rădăcini. Aș rămâne.

Nume original : If I stay

Apariție : 2014

Editură : RAO

Număr pagini : 219

Gayle Forman este o autoare americancă de 45 de ani ce scrie ficțiune pentru adolescenți. Ea a început să scrie articole pentru mai multe publicații, în 2009 publicând prima ei carte, If I stay. Aceasta a fost foarte bine primită de către adolescenți și a ajuns repede în totul New York Times best-seller. Cartea este despre o fată de 17 ani numită Mia care a fost implicată într-un accident tragic de mașină. Cartea urmărește experiența Miei care este în comă, dar este totuși conștientă de tot ce se întâmplă în jurul ei, tot ceea ce spun sau fac vizitatorii ei. Fiind in agonie din cauza pierderii celor mai apropiate persoane din viața sa și in acelasi timp știind dragostea ce i-o poarta cei rămași trebuie să aleagă între a sta sau a pleca. Mia are acel tip de familie pe care mulți dintre noi am plăti ca să o avem și acel tip de iubit care doar în povești există. Mai mult decât atât, a fost binecuvântată cu darul muzicii și este pe cale să fie acceptată la prestigiosul Julliard. Adolescenta trebuie să aleagă: să își urmeze dragostea față de muzică, să meargă la Julliard și să își îndeplinească visul, sau să rămână cu familia ei și iubirea vieții ei și să își asculte inima. Oricum, ea are și de pierdut și de câștigat.

Am decis să citesc această carte pentru că toată lumea vorbea în jurul meu că filmul este minunat. Acum că am terminat de citit mă gândesc, de ce nu am citit-o până acum ? De ce? Povestea, personajele și absolut totul a fost perfect. Este o poveste despre iubire, familie și viață ce te lasă fără suflare.

În artă, cele mai luminoase culori apar lângă cele mai întunecate, la fel și în această carte, momentele cele mai vesele, frumoase sunt înconjurate de durere atât de palpabilă încât vei râde printre lacrimi și vei zâmbi printre suspine. Dacă aș rămâne ilustrează acel tip de frumusețe care poate exista doar alături de disperare. Este „căptușită” cu fericire și tristețe, râsete și lacrimi, dragoste și pierdere.

O lectură antrenantă și captivantă. Mi-a plăcut foarte mult caracterul Miei și m-am putut identifica cu ea în unele momente. De asemenea mi-a plăcut că în povestire sunt inserate amintiri din trecutul fetei acestea creând un contrast în carte și face ca lectură să fie una plăcută. Momente fericite cu familia ei, cu prietena ei cea mai bună, Kim, iubitul ei, Adam. Muzica este, de asemenea, o parte importantă în carte, muzica a unit-o cu Adam.

Dacă vei citi această carte te vei îndrăgosti de personajul lui Adam și, bine înțeles, o vei adora pe Mia. Mia este un personaj interesant. Este o fată obișnuită cărei îi pasă de familia ei, de prietena ei și de iubitul ei. Iar Adam este așa drăguț și îndrăgostit de Mia. Este în stare să facă orice este nevoie ca Mia să se întoarcă. Pur și simplu ador relația lor așa cum este prezentată în amintirile lor. Se simt atât de bine împreună și acesta este lucrul pentru care îmi place așa mult relația lor.

Dacă ești în căutarea unei povești care să te facă să te gândești la viață, iubire și familie aceasta este cartea perfectă!! Ți-o recomand cu încredere. Eu una abia aștept să văd și filmul și să citesc și următoarea carte.

„It`s okay”, he tells me. „If you want to go. Everyone wants to stay. I want you to stay more than I`ve ever wanted anything in my life.” His voice cracks with emotion. He stops, clears his throat, takes a breath, and continues. „But ehat`s what I want and I could see why it might not be what you want. So I just wanted to tell you that I understand if you go. It`s okay if you have to leave us. It`s okay if you want to stop fighting.”

Nu am fost suficient de călită pentru ceea ce ar trebui să suport dacă aș rămâne.