Pasiuni mocnite – Julie Garwood |recenzie|

Titlu original: Slow burn

O carte care m-a ținut cu sufletul la gură de la început până la ultima pagină! Roman de dragoste, polițist, de suspans, de aventură care m-a terminat. Paginile au zburat și parcă aș vrea să se mai continue. Știu că această carte face parte dintr-o serie și cu siguranță voi pune eu mâna și pe celelalte volume.


Stilul autoarei de a surprinde întreaga acțiune este special, m-a surprins plăcut, m-a facut să trăiesc alături de personaje, să simt fiecare mișcare alături de ele.

Kate este o femeie atât de complexă, schimbătoare și, totuși, atât de simplu și ușor de influențat. Noroc de oamenii cu adevărat interesați de siguranța ei, Jordan, cea mai bună prietena a ei, și fratele ei Dylan, cele doua surori a ei, Kiera și Isabel, seful Durmmond, avocatul Anderson, toți aceștia o pun „pe picioare”, îi dau încredere în ea și astfel reușește să rezolve toate problemele.

Este mai mult un roman polițist și de avntură. De dragoste, eu consider că este doar pentru că personajul principal, Kate, se îndrăgostește nebunește de fratele celei mai bune prietene, Dylan, care, întâmplător sau nu, decide să se ocupe de protecția femeii în cazul în care este implicată: cineva încearcă să o omoare. Viața lui Kate a fost pe muchie de cuțit de două ori atunci când cineva a încercat să o arunce în aer și să scape de ea. Toate aceste întâmplări îi pun în alertă cunoștințele iar împreună reușesc să dezlege misterul. 

Când am ales această carte pot spune că nu mă așteptam deloc să fie atât de bună, atât de surprinzătoare, dar iată că m-am înșelat. Nu regret absolut deloc că am citit-o! 

Moștenirea unei averi este un subiect vast iar această carte surprinde foarte bine toate neînțelegerile ce apar între moștenitori și toate acțiunile criminale, până la urmă, pe care sunt în stare să le facă pentru a pune mâna pe o mai mare parte din avuție.


Am avut parte de suspans în această carte cât pentru 3 luni de viață. Iar acțiunea nu prea previzibilă, mereu m-au surprins schimbările de situație și acest lucru nu a făcut decât să mă bucure. 

Dau cărții 5 steluțe din 5 și o recomand cu încredere dacă ești interesat de un roman ce împletește dragostea, cu suspansul, cu aventura, cu „treburi” polițiste !

Vrăjitoarea de la Iazul Mierlei – Elizabeth Safren Foeur |recenzie|

Titlu original: The Witch of Blackbird Pond

Autor: Elizabeth George Speare

Editura: YoungArt

Rating: ⭐️⭐️⭐️’s/5

  
După titlu, mă așteptam de la această carte să mă impresioneze, să mă fascineze, să îmi dezvaluie misterele vrajitorești, dar aproape s-a repetat istoria de la Războiul ciocolatei de Robert Cormier. A fost totuși o lectură mai bună, cu toate ca are un început cam lent, mai spre final acțiunea devine palpitantă și reușești să te transpui lângă personaje.
Kit, Katherine Tyler, este un spirit liber. După ce bunicul ei a murit,  ea a vândut imensa lui casă din Barbados și a plecat în căutarea singurilor membri ai familiei care i-au ramas în Connecticut. 

A călătorit pe un vapor. A înfruntat  o furtună, răul de mare și două certuri cu băiatul cu ochi albaștri, fiul căpitanului. 

Viața lui Kat in casa mătușii sale nu este atât de ușoară precum se aștepta. Este pusă la treburi „cot la cot” cu restul membrilor familiei. Pentru fată aceste munci îi sunt necunoscute, dar cu ajutorul verișoarelor reușește să prindă tainele acestora. Katherine găsește liniște și alinare, după o zi compleșitoare, în luncă. Aici o descoperă și pe bătrâna Hannah, bătrână pe care locuitorii coloniei nu o agrează. Casa acesteia devine locul unde Kat se poate detașa de toate problemele ei, unde se simte din nou ca acasa, în Barbados.

Un aspect care mi-a plăcut destul de mult la această carte este evoluția Katherinei, cum domnișoara învățată cu totul de-a gata reușeste să se acomodeze în noua familie, cu noile atribuțiuni, cu muncile pe care este nevoită să le ducă la îndeplinire.
Îmi place la nebunie de Kit. Și de Nat, fiul căpitanului, și de Hannah (femeia pe care toți o consideră o vrajitoare).

Este o lectură ușoară, dar ai nevoie de răbdare. Poate pentru mine acțiunea a fost cam lentă, dar eu zic să îi dai o șansă să vezi cum e :3 

Regina Roșie – Victoria Aveyard |recenzie|

Titlu original: Red Queen (Red Queen #1)

Editura: Nemira12969336_1067057596700775_1218763135_n

Apariție: februarie 2016

Număr de pagini: 472

Traducător: Shauki Al-Gareeb

Format: paperback

Gen: young-adult, fantasy, fiction, dystopian, romance

My rating: 5 din 5 steluțe

 

Regina Roșie este cartea de debut a autoarei americane Victoria Aveyard. S-a bucurat rapid de un imens succes în rândul tinerilor și a devenit New York Times bestseller. Pe Goodreads a obținut premiul pentru cel mai bun debut a unui autor. Sony Pictures va adapta această poveste pentru marele ecrane. Cel de-al doilea volum a trilogiei omonime, Glass Sword, a apărut în limba engleză în februarie 2016.

A fost imposibil să nu văd în fiecare zi această carte pe booktube, bookstagram sau tumblr. Descrierea de pe Goodreads și rating-urile m-au intrigat destul de mult încât iată-mă acum, realizând și eu o recenzie. Părerile sunt total diferite și acest lucru m-a determinat să o cumpăr, să o citesc și să văd în ce categorie mă încadrez.

Nu știu de unde să încep această recenzie pentru că sunt atââât de multe de spus, dar sa ”începem cu începutul”. Roșu VS Argintiu. Roșii sunt cei cu sânge roșu, oameni normali, ca noi, a căror principală grijă este găsirea unui loc de muncă pentru a fi scutiți de înrolarea în armată la vârsta de 18 ani, îi servesc pe cei argintii, elita societății. Argintii sunt cei speciali, superiori, cu sânge argintiu, bineînțeles. Dețin puteri supranaturale care îi ajută să obțină ceea ce vor. Șoptitorii pot citi gândurile și pot manipula, Piromanii pot controla focul și căldura, Replicatorii se pot multiplica, Acvaticii controlează apa, Oțeliții au puteri supraomenești și se joacă cu ceilalți de parcă ar fi niște păpuși, Verzișorii pot reînnoi natura, Agili, Pietrificatori, Tămăduitori, Ruinători, toți argintii. Mare Barrow, născută într-o familie de roșii în satul Pilonii își duce traiul de pe o zi pe alta ca hoț de buzunare. Își dorește tot ce este mai bine pentru locurile în care trăiește fără să se gândescă la consecințele care ar putea să îi afecteze bunul curs al vieții. Pune totul la bătaie pentru ca familia și prietenii să nu sufere din cauza originii lor roșii. Farley, pescar și cel mai bun prieten al ei, se află și el în situația de a nu avea un loc de muncă și de a aștepta ziua înrolării. Mare nu poate rezista gândului că acesta va pleca în armată, și că poate nu îl va mai revedea niciodată, și acționează din impuls fără să se gândească la alternative mai sigure. Își pune în pericol viața ei, dar și a surorii, Gisa. Însă destinul nu o uită în totalitate și îi oferă acesteia sanșa de a putea repara unele lucruri. Ajunge în Reședința Soarelui, la palat, datorită lui Cal, un tânăr pe care l-a întâlnit într-o noapte când încerca să fure din buzunarele oamenilor beți. La palat unde se află regele Tiberias, regina Elara, fii Maven și Cal, da, Cal este unul dintre prinți,  toți argintii. Aici, în cadrul Turneului Reginelor, unde asistă ca servitoare, descoperă că este mai mult decât o simplă fată roșie, este și roșie și argintie, deține o putere aparte, diferită de a celorlalți argintii, dar și mai puternică.12987977_1067057833367418_770842178_n

”Atunci, cine sunt? Întreb eu speriată, gândindu-mă la toate lucrurile îngrozitoare pe care ei mi le pot face.”

Ceea ce urmează să spun nu consider a fi un spoiler, daca pentru voi este, îmi cer iertare acum. Puterea fetei este diferită, spre de deosebire de toți ceilalți argintii care manipuleaza ceva deja existent, Mare creează întreaga forță din înăuntrul ei. Spre exemplu Piromanii au o brațară care produce o scânteie apoi o controlează pe aceasta. Însă Mare este specială, puterea ei este electricitatea pe care o crează ea însăși și pe care va învăța să o folosească așa cum trebuie. Pentru a ascunde aceste abilități, regele și regina o obligă să rămână în palat mințind că este o fată argintie dintr-o Înaltă Casă pierdută. De asemenea, este promisă și unuia dintre fii lor, devenind astfel o prințesă argintie. De aici Mare se transformă în Lady Mareena Titanos, fiica unui veteran de război ce a murit pe câmpul de luptă.

Lady Mareena Titanos, fiica lui lady Nora Nolle Titanos și a lordului Ethan Titanos, generalul Legiunii de Fier. Moștenitoarea Casei Titanos. Titanos.”

”Sunt afară pentru prima dată de când am devenit Mareena, însă acum, cu aerul în plămâni și cu soarele pe chipul meu, mă simt de parcă aș fi Mare. Dacă închid ochii, pot să mă prefac că tot ceea ce s-a întâmplat n-a avut loc niciodată. Dar a avut.”

”Învățăturile lui Julian fac ca totul să fie mai ușor de suportat; educația de care odată mă feream e acum un punct de lumină în marea întunericului care mă înconjoară.”

Pentru ca minciuna să pară reală, regina îi face Mareenei un program strict de urmat, învață cum trebuie să vorbească ca o prințesă, ce comportament trebuie sa adopte, cum să își folosească puterile, cum să danseze.

Întreaga evoluție este surprinsă de către autoare într-un mod care pe mine m-a fascinat complet, m-a atras în lumea creată și cu greu am mai putut reveni în realitate. Am fost captivată până la cea mai mică părticică, am trăit ”pe pielea mea” toate acțiunile de care au avut parte personajele. Am putut vizualiza lumea creată Mare se află într-un triunghi amoros, cu doi prinți, dar cartea nu este creată în jurul acestuia, cu toate că aș fi apreciat ceva ”love story” în plus, hihi. Cartea o urmărește pe Mare, cât de puternică și luptătoare este, cum este dispusă să riște totul pentru ca țara ei să fie în dreptate, iar pentru asta se alătură Gărzii Stacojii, un grup de rebeli roșii, care vrea dreptate, vrea eliberarea ținutului de sub domnia argintiilor. Impulsul de a spune mai multe și de a vă explica cum stau cu adevărat lucrurile este foarte mare pentru mine în acest moment și cu greu reușesc să mă stăpânesc. EU ȘTIU ADEVĂRUL, știu unde duce totul și îmi este incredibil de greu să mă gândesc exceptând aceste părți.

Mi-a plăcut modul de scriere a Victoriei Aveyard. Trecerea de la un capitol la altul a fost perfectă, iar momentul ales pentru a termina un capitol și să îl înceapă pe următorul este intrigant. Capitolele nu sunt nici scurte, dar nici lungi. Eu urăăăsc capitolele lungi, acestea au dimensiunea ideală.

tumblr_o4rdlhBmgN1vpgoyro1_1280

Voi pune mai jos cuvintele pe care le-am scist în următorul minut  când am terminat cartea și am actualizat pe Goodreads. Așa vă veți da seama cum m-am simțit.


”MY FAVORITE BOOK RIGHT NOW !!

Aveam nevoie de o astfel de carte care să îmi învie pofta de citit.

Mare m-a fascinat, caracterul ei puternic și hotărât a dominat cartea. Autoarea a știut cum să creeze întreaga lume astfel încât să nu plictisească și să te poți transpune cu ușurință acolo. Au fost mereu schimbări la care nu mă așteptam, am fost mereu surprinsa de ce se mai poate întâmpla. Cal și Maven mi-au cam dat bătăi de cap. Inițial, l-am adorat pe Cal și îmi doream ca Mare să rămână cu el, dar de-a lungul cărții au tot intervenit detalii care m-au cam pus pe gânduri. Și Maven, au fost secvențe în care era prințul perfect, dar și acesta sufere schimbări pe parcursul cărții.

Dau cărții 5 steluțe din 5 și o să spun cele mai importante 5 lucruri care mi-au plăcut:

1) Lumea creată de autoare a fost usor de vizualizat;

2) Acțiune captivantă ce te provoacă să vrei să citești mai mult;

3) Personajele sunt conplexe;

4) Ideea centrală a cărții este una originală, combină stiluri diferite;

5) Sunt mereu schimbări de situație care te intrigă.

Dacă vreți ceva super captivant, de acțiune alertă cu personaje complexe ce evoluează de-a lungul cărții, vă recomand aceasta carte!”


În următoarele rânduri veți putea citi câteva citate pe care eu le-am marcat în carte și care m-au făcut să râd, să oftez, să suspin, să spun ”Fir-ar” sau ”Ooo da!”.

”Trecutul meu roșu e ultimul lucru la care ar trebui să mă gândesc.”

12992947_1067057433367458_1916712759_n

”Garda Stacojie e prea radicală pentru cei mai mulți oameni, prea drastică și inovativă. Tu, în schimb, reprezinți ideea unei schimbări graduale și echilibrate, în care oamenii pot avea încredere.”

”Vreme de sute de ani, argintii au mers pe acest pământ ca niște zei, iar roșii au fost sclavii lor, până ce ai apărut tu. Dacă asta nu e o schimbare, atunci nu știu ce e.”

”Fluxul de energie, viu pe sub pielea mea, mă cuprinde din nou, până ce cântă în fiecare mușchi și în fiecare nerv. De obicei, acolo e locul în care se oprește, exact la limita senzației, dar nu și de data asta.

”Asta e ceva ce-ar trebui să știi despre noi, argintii. Suntem întotdeauna singuri. Aici și aici, spune el, arătând spre capul și spre inima lui. Acest lucru te face să fii puternic.”

”În vreme ce eu aș sta și în cap pentru a scoate un răspuns de la cineva, Cal e complet opusul. Poate că e o tactică militară pe care a deprins-o din cărțile lui: lasă dușmanul să vină la tine.

Da, vreau eu să zbier. Da, mi-e frică. Însă argintii nu recunosc astfel de lucruri. Argintii au mândria lor, forța lor – și nimic altceva.”

tumblr_o55s4jrG8Z1u3v5q7o1_1280

”- Mi-e teamă să nu eșuez.Mi-e teamă să nu las șansa să treacă pe lângă noi. Și mi-e teamă de ceea ce se va întâmpla, dacă lumea asta nu se va schimba.” (Maven)

”- Nu știu cum, murmură ea, dar sper că într-o bună zi vei deveni regină. Imaginează-ți ce-ai putea face atunci. Regina roșie.” (Walsh – membră a Gărzii Stacojii)

”Contrastul dintre orașul argintiilor și mahalaua roșiilor îmi provoacă repulsie. Asta este lumea pe care încerc să  o înving, lumea care încearcă să mă omoare pe mine și pe toți cei dragi mie. Acum înțeleg cu adevărat împotriva cui lupt și cât de dificil, aproape imposibil, îmi va fi să izbândesc.”

”În cele din urmă, mi-am învățat lecția. Oricine poate trăda pe oricine.

Recenzie: Insurgent (#2 Divergent) de Veronica Roth

Recenzie: #1 Divergent de Veronica Roth

Bună tuturor! Am găsit puţin timp liber acum la final de săptămână pentru o nouă recenzie. Am să continui cu antrenanta serie Divergent de Veronica Roth. Săptămânile trecute am terminat şi cel de-al doilea volum, de care mărturisesc că am cam fugit până să mă conving să îl citesc. Mă bucur tare mult că m-am mobilizat în cele din  urmă şi l-am parcurs, iar în acelaşi timp sunt supărată pe mine că l-am lăsat atâta timp să aştepte pe raftul bibliotecii mele.

Titlul original: Insurgent20150408_151905

  • Seria : Divergent
  • Autor: Veronica Roth
  • An apariţie: 1 mai 2012
  • Seria: Divergent:
  1. Divergent
  2. Insurgent
  3. Experiment
  4. Four
  • Gen: aventura, science fiction, distopie, Young-adult fiction
  • Editura: Leda
  • Număr de pagini: 444
  • My rating: ⭐️⭐️⭐️⭐️/5

Finalul primului volum din această serie cufundă cititorul într-o stare acută de nelinişte fiind plin de incertitudini, posibilităţi şi o sumedenie de întrebări la care „s-a uitat” să se răspundă. Cu toate că şi asupra mea s-au revărsat acestea enumerate FB_IMG_1458501583123mai sus ceva m-a împiedicat să mă avânt în parcurgerea celui de-al doilea volum. Divergent la acel moment pentru mine nu părea potrivit pentru o serie, simţind că cu mult mai potrivit era ca acţiunea să i-a sfârşit cu demascarea Erudiţilor şi eliberarea oraşului. Cum nu mă simţeam ca şi cum aveam în faţă perspectiva unei serii nu am îmbrăţişat descoperirea romanului Insurgent. Nu mă puteam înşela mai mult tocmai pentru că a fost o continuare extraordinară şi spectaculoasă pe care era păcat să o ratez tocmai pentru că promite atât de multe.
După un an m-a cuprins curiozitatea cu privire la aventurile care o aşteaptă pe Tris în lumea în care tot ce cunoştea nu cu mult timp în urmă s-au năruit. Astfel încât am reînceput povestea ei de la momentul zero în care ea împreuna cu Four au pus capăt simulării şi au evadat din oraşul transformat în teatru de război. Simularea a revelat numeroase lucruri menite să rămână ascunse şi a transformat neînfricaţi nevinovaţi aflaţi în transă în ucigaşi.

Acum războiul este intern, strecurat în societatea lor „perfectă” punând la îndoială până şi prezenţa gardurilor care nu mai par construite pentru a-i proteja de exterior, ci pentru a-i ţine captivi la mila Erudiţilor. Totuşi cei doi: Tris şi Four par a fi speranţa fragilă care ar putea să schimbe şirul poveştii.

42f2b74a-41dc-4d45-9784-71e170f36aaa

Personajul lui Tris trece prin multiple schimbări, lăsându-se măcinată de remuşcările provocate de moartea lui Will de care este responsabilă. Acesta aduce o umbră sinistră asupra personalităţii sale făcând-o inutilă pentru că nu mai poate să folosească vreo armă şi în acelaşi timp necugetată fiind dispusă să se arunce fie şi în ghearele morţii dacă asta înseamnă să sprijine cauza lor. Astfel că de această dată avem o nouă Tris pe cât de periculoasă pe atât de instabilă. Se avântă în această aventură fără precauţii şi fără a se gândi la consecinţe. Moartea părinţilor săi cumulată cu toată oroarea pe care o răspândesc Erudiţii îi îndrumă paşii într-o muncă de detectiv, care mărturisesc o prinde foarte bine, în elucidarea unor secrete care mi-au făcut pielea de găină. Frumuseţea a constat în puterea de a învinge demonii interiori fără arme şi fără pregătire, simpla luptă pentru a renaşte şi de a salva societatea. Tris este cu adevărat un persoanj complex, aparte care iese în evidenţă prin puterea sa proprie fiind deasemenea extrem de înzestrată la acest capitol, fără urmă de mediocritate.

2460d847-4bd8-495e-93f7-5f2bbf18f0df

Four este pe departe cu mult mai captivant decât la prima sa apariţie având cu mult mai multe secrete decât aş fi putut să prevăd legate de familia sa. În ceea ce îl priveşte condiţia sa este duală, datorată adevăratului motiv pentru care s-a alăturat Neînfricării şi anume pentru a scăpa de tatăl său. Acest lucru scos cu forţa de la el îl face să decadă în ochii neînfricaţilor care îl consideră după normele lor doar un laş. Cu toate astea Four ajunge unul din liderii care conduc revolta, acest lucru înfăptuit datorită calităţilor sale indiscutabile care ajută la reducerea la tăcere a celor care îl priveau cu reţineri şi îndoieli. Sentimentele lui Four pentru iubita sa Tris sunt frumos evidenţiate prin încercarea sa disperată de a o înţelege şi proteja, conştientizând hăul în care este posibl să o piardă. Totuşi îi este dificil să o ţină departe de pericol, iar în final se vede şi nevoit să se sacrifice pentru ea. În timp ce Tris pare că ignoră esenţialul şi anume că Tobias are nevoie de ea, preferând să îşi exprime sentimentele pentru el într-un sacrificiu mortal.a62907bc-ae3b-4893-af03-7f9d809647bd

Întreaga relaţie dintre cei doi este o adevărată învălmăşeală de confuzie pentru că mai mereu se ceartă tocmai pentru că între cei doi se strecoară intrigi externe, secrete, minciuni şi idealuri diferite. Astfel că am avut nevoie de toată răbdarea din lume să îi văd cum sunt mereu doar la un pas de a îşi pierde relaţia definitiv. Asta a fost atât de frustrant! Am sperat până la final că dragostea va învinge îndoiala şi neajunsurile.c51c4f82-4eff-4ac9-a546-c4a836113ba9

Partea amuzantă a fost explicaţia care să facă conexiunea dintre titlu şi text, care a apărut cam târziu ca o menţiune pe care o puteam uşor rata dacă nu eram cu adevărat atentă.  Tare ciudat!

Înfruntarea dintre Tris şi Jeanine este genială. Jeanine este o minte briliantă, marcată de excese evident, dar formidabilă şi malefică. Nu am avut cum să nu îi admir răceala cu care acţiona pentru a face ceea ce credea ea ca este corect. Tris reprezintă elementul de care mintea lui Jeanine se temea cel mai mult, ceva ce nu poate înţelege şi implicit stăpâni. Astfel că eroina noastră o confruntă cu curaj arătând câtă putere zace în ea gata să scape de sub închisoarea de carne. Pentru interacţiunea aceasta şi nu numai divergent2această carte a fost pur şi simplu fascinantă. Insurgent este o carte cu ritm alert, gata să te prindă nepregătit şi să te uimească fundamental cu o acţiune palpitantă şi personaje pe care le îndrăjeşti uşor, în spatele cărora se ascund probleme şi idealuri înalte, aşa că vă invit să citiţi şi printre rânduri, dincolo de aparenţe! Sper să descoperiţi ca şi mine în acastă carte o lectură neaşteptată şi excelentă!

Dacă aţi citit cartea sau aveţi întrebări pentru mine nu ezitaţi să îmi scrieţi un comentariu, am să vă răspund cu cea mai mare plăcere! Vă doresc lectură plăcută! Ne revedem cu o nouă recenţie cât mai curând posibil! :3